9 dec. 2013

Je voudrais.


As vrea sa fii aici, sa ma saruti usor
Sa ma cuprinzi in brate cu mult dor
Sa ma alinti cu drag si sa ramai cu mine
Sa fim doar noi si luna,sa ne iubim in rime

As vrea sa ma-ncalzesti in iarna friguroasa
Sa fii cu mine-n veci si sa te simti acasa
Sa ma privesti in ochi si sa ma protejezi
Ca pe-un cristal cioplit in rosiile-amiezi

As vrea ca glasul tau sa umple lumea toata
Si clipele cu tine sa-mi fie-a pururi harta
Sa te iubesc cu patima si dor si cuget
Sa nu mai pleci vreodata din inima-mi si suflet

As vrea ca noaptea in brate sa ma strangi
Sa-mi spui cat ti-am lipsit si sa ma-ncingi
Sa-mi mangai trupul cald cu pasiune multa
Sa ma iubesti cu jar si cu fiinta-ti muta.

As vrea sa-mbatranim in ani si in iubire
Sa ne avem mereu dovada-n nemurire
Sa ne luptam cu timpul mult prea lent
Sa fim stapanii lumii in anii ce tot trec.

14 oct. 2013

Doar un muritor.


Sunt doar un muritor ce-şi caută tăcerea
În umbra mult pierdută-n asfinţit;
Sunt un străin ce-şi urlă grav durerea
În universul calm şi amuţit.

De sunt om viu sau mort, sau simplă răsuflare
În noaptea cea de foc şi fără de-nceput.
Nu ştiu unde mă-ndrept sau ce-o să fie oare
Când razele gălbii m-or mângâia sumut.

De sunt un zâmbet cald sau lacrimă sărată
În sufletu-mi păgân s-ar naşte nemuriri
Acelor vii şi morţi ce au trăit odată
În sfintele dureri şi clipe de venin.

Şi dacă-aş fi un demon sau un înger surd
În răsăritul de aramă-aş înălţa sclipiri,
Iar roua cea de care m-am temut
Mă va-nveli cu drag cu stropi de trandafir.

"Să găsesc rostul meu în lumea cea de lut"
Acesta-mi este ţelul de dimineaţă-n zori;
Să tac, să rabd, să plâng, să uit
Să simt că pe pământ sunt doar un muritor.

19 sept. 2013

Norii


Munţii mă-nconjoară,
Norii vin aproape,
Vântul mă-nfioară
În târzia noapte.

Stele mă privesc
Sub luna luminoasă,
Norii se opresc
Mantia să-şi coasă.

Ploaia udă lent
Pământul cel uscat,
Norii rag strident
Ecou înfricoşat.

Gheaţa bate-n geam
Tic-tac răsună,
Norii se destram'
În zori se adună.

Roua picură uşor
Pe frunzele-nrămite,
Norii fug de dor
În zonele umbrite.

Lumina iar străpunge
Pământu-mbrumurat,
E ziuă iar afară
Şi norii au plecat!

3 sept. 2013

Dor sau Durere?


E greu fara de tine, cand noaptea trece lent,
Cand e pustiu afara si picuri cad strident;
Nu stiu sa mai disting din chipu-mi mult prea crunt
Si norii ce-si revarsa doar ploile sumut.

Nu stiu daca sunt lacrimi de dor sau de durere,
Nu stiu ce sa mai fac sa capat din putere,
Nu stiu daca sunt eu sau umbra-mi lesinata
De dor sau de durere din ce a fost odata.

Ma uit intr-o oglinda si nu mai vad nimic;
Din prietenia noastra ramas-a doar un plic
Unde-am sa pun doar lacrimi de dor sau de durere
Si-n rest va fi un cantec cu-o soapta de tacere.

Acest articol participa la competitia saptamanala ""Blog Power" Editia 81 cu tema propusa de Maya.
Alte ganduri participante:
Mirror

19 aug. 2013

Inceputurile.


Cât de frumos ar fi dacă toate lacrimile de pe Pământ ar păstra puţin din inocenţa de început a unui răsărit; acele nuanţe de foc nu ar reuşi nimeni să le reproducă întratât de frumos pe cât o fac dimineţile somnoroase ale verii.
Sau începutul unui vers ar putea da Tonul unei partituri întregi de sentimente, aşa cum începutul unei priviri se poate transforma într-o iubire de vis.
Începuturile întotdeauna sunt uşoare în comparaţie cu ce poartă ele mai apoi.
Începuturile te fac mereu să îndrăzneşti să visezi, să simţi fluturi în stomac şi dureri de cap căutând soluţia pentru o magie nemuritoare sau o reţetă perfectă pentru un viitor luminat şi plin de fericire.
Începuturile nu mai revin odată ce magia lor a avansat în ceva mai complex şi mai dificil de înţeles. De aceea ne este mereu dor de ele. Nu toţi suntem îndeajuns de puternici să facem faţă greutăţilor de după graniţele începuturilor. Ele sunt simple şi curg de la sine fără prea multe eforturi şi planuri, exact ca pentru cei mai începători sau neîndemânatici, mai slabi de înger şi temători. 
Începuturile ne dau curaj să mergem mai departe, doar că durează prea puţin ca să putem învăţa cum să nu doară absenţa lor mai târziu.

17 aug. 2013

Noapte bună, Lună!


Atunci când noaptea vine lent
Eu stau sub stele şi aştept
Să-mi spună luna cum să fac
Să fiu cu ea în cerul drag.

Să-i spun povestea mea de-amor,
De prietenie sau de dor,
Să nu mai zic cerului să plângă
Căci nimeni nu o să audă.

Când vântul îmi alintă faţa
Aud cum frunzele-mi alcâtuiesc viaţa,
Iar cântul păsărilor dragi
Mă fac să-mi fie dor de fragi.

Culoarea florilor târzii
Îmi spun că tu ai să revii,
Şi mă tezesc din vis neclar
Aşa de brusc ca din coşmar.

Când miezul nopţii a sosit
Natura toată-a amuţit;
Doar eu şi luna mai şoptim
       "Noapte senină, 
                                    Vă iubim!"


Aceasta mica poezioara participa la competita Blog Power - editia 78 cu tema propusa de Nymphetamine.

Alte creatii participante: - In numele Domnului, Omului sau Naturii
Incredibila masinarie
Sa invatam sa murim
Opera in sapte acte
Omul si natura
Rotite ale ceasului universal
Relatia natura - om
Natura
Despre om si natura

3 aug. 2013

Tradare


"A fi sau a nu fi, aceasta-i întrebarea"
Sau poate este doar un punct
Ce îmi trezeşte brusc mirarea
Poveştii fără de-nceput.

N-a fost odată sau de mult
O prietenie adevărată-n zare,
Căci ce e-acum e doar un furt
Din graiul meu făr' de crezare.

Căci de voi spune ce a fost
Nimic şi nimeni nu ar crede,
Ci-ar spune că am fost un prost
Ce "gri" culoare nu o vede.

La mine-n inimă e alb sau negru
Nimic nu este la-ntâmplare,
Cum stelele străluce-n cerul
Întunecat şi fără soare.

Iar de-aş putea să-nchei cumva
Acest poem fără de sens
Aş spune că a fost aşa:
- ... Nu am cuvinte, nu a mers.

Să zic cât doare, nici atât!
Am încetat să sper un zâmbet
Căci simt doar lacrimi rând pe rând
Ce-mi sunt în inima şi cuget.

"A fost cândva, sau nu a fost?"
E doar o simplă întrebare.
A fost de mult şi fără rost
Acum o chem şoptit "TRĂDARE".

Aceasta poezioara participa la competitia "Blog Power editia 76" a carei tema este propusa de Cristi . 


Pentru a vota click AICI. Povestioarele celorlalti participanti :
Sensul Cuvintelor
Vis si Dor
Cuvintele: Binecuvantare sau blestem
Sa vorbim in sens giratoriu
Necuvintele
O cana de apa din ocean

27 iul. 2013

Prietenie întreruptă


De ce e cerul mult prea sumbru
Când norii-apun în vale?
De ce şi zorii par de cupru
Ce flăcări roşii-aprind agale?

De ce şi vântul se adună
Stricând seninul ce apare?
De ce nameţii se strecură
Ca bolovani căzuţi în cale?

De ce e noaptea-ntunecată
Şi fulgere compun apusul?
De ce un tunet nu arată
A mea tristeţe laolaltă?

De ce simt disperare-acum
Când nu mai eşti, prieten drag?
De ce în jur e totul scrum
Şi ploaia-mi scaldă trupul alb?

De ce singurătatea doare
Când nimeni nu te înţelege?
De ce-o prietenie moare
Când n-are ce să o mai lege?

23 mai 2013

Daca as fi stiut...


Poate asa a fost sa fie si poate ca toate aceste lacrimi ce nu inceteaza sa cada isi vor avea rostul, candva. Daca as fi stiut ca acea zi ar fi fost ultima cand ne-am fi tinut in brate si cand ai fi fost al meu mi-as fi pastrat asternutul de atunci ca sa iti simt parfumul imbibat in pielea mea.
Iar daca azi as fi simtit ca ar fi fost ultima oara cand te-as fi privit, probabil ti-as fi retinut atentia o eternitate, numai de dragul de a-mi aminti cum ma oglindeam uneori in chihlimbarul fin a ochilor tai si ma simteam cineva, cineva doar pentru tine.
Acum ma simt a nimanui pentru ca nu a mai ramas nimic din mine, nimic din noi; doar amintiri.
Golul prezentei tale nu il poate umple nimeni, oricat s-ar stradui, oricat ar incerca sa imi intre in viata. Orice ma conduce la tine, la noi si la tot ce a fost, dar cand ma uit in jur si vad ca din tot ce a fost frumos au ramas doar certuri, ura si jigniri simt cum ceva moare in mine. Simt cum odata cu toate visele si dorintele ce au fost, toate secretele si gandurile de iubire ce-am impartasit amandoi, mor si eu...

4 apr. 2013

Young Love.

Sunt 415 zile de cand ne cunoastem si iti spun sincer ca nu a rasarit niciodata de atat de multe ori soarele in diminetile mele pana sa te intalnesc pe Tine.
In toate aceste 9960 de ore de cand m-am indragostit de tine momentele de fericire compenseaza toate lacrimile si suferintele prin care am trecut; au meritat toate, si bunele si relele. Uite ce rezultat frumos avem!
Faptul ca suntem inca impreuna este o binecuvantare, un nou inceput de viata!
Dupa 411 dimineti in care m-am trezit cu fluturasi in stomac inca simt palpitatiile inimii la auzul glasului tau.
Chiar daca aceste 597600 minute petrecute imbratisandu-ne au fost un chin pentru tine incercand sa ma suporti, apreciez foarte mult faptul ca inca reusesti sa o faci.
Esti pregatit pentru inca 3155760000 secunde alaturi de mine? Pentru ca eu da, si deabia astept sa te iubesc pentru tot restul vietii... Asta doar daca tu VREI SA TE CASATORESTI CU MINE?